luni, 21 septembrie 2009

marea!


marea in slendoarea ei.
trupuri desarte..aduna..
sirene..soapte
valul..izbeste cu putere
sinul cel gol..ce scrinceste
trupul il inconvoie.
parul..vilvoi..il aduna..
si te trezeste din adincire
te lasa purtat..
in neant
gasesti..inplinirea deplina
frematatul..sentimentul
raceala..apei..te infierbinta
curentul..te infioara
pacatul te ispiteste..
ah..mare tu..cite trupuri ai furat..
si cite iubiri a dezlegat..
dar si cita iubire aduci..
frumusetea ta..sud apusul soarelui..
contopirea fperfecta a a ta
cu cerul..albastru..
facind..exact ca barbatul cu femeia..
un tot fara cuprins..maretie
cintecul valului..fara soapte
mare ametitoare sireata..dulce..
ma atragi ca un magent
zi de zi ..tot mai mult..
nu pot sa rupt aceasta farima..
nu pot sa te parasesc..
nu pot sa ma opun..mare ..
ast adevar..dulce amar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu